luni, 2 decembrie 2013

I may get lost

Se pierde culoarea prin ochiul obiectivului, insa pana si in lipsa culorii expresia e pura, neatinsa de modificari artificiale, sau programe de modificat ,pur si simplu sentimentele unui om expuse printr-un suras. Nu fiecare om are expresia frumoasa, defapt mint, fiecare om are o parte frumoasa, eu una nu-mi gasesc frumusetea in nimic, insa in poza aceasta alba , in cale nu mi se vede palizimea pielii sau imperfectiunile trasaturilor , simt ca m-am gasit pe mine, nu vad o fata dezbracata sa impresioneze, sau niste ochi albastri care sa atraga, nici macar accesorii care sa completeze imaginea , vad doar simplitatea mea .
  Insa o vad intr-un fel cum nu am vazut-o pana acum, ma simt intruchiparea fericirii in aceasta poza facuta de o prietena fara stirea mea, nu sunt model, nu am nici macar corpul unui model  sau gingasia lor si expresivitatea, insa prin poza aceasta alb-negru, ma vad pe mine, cea noua, fericita, linistita , ma vad pe mine cum nu m-am vazut pana acum.
   Simpla, palida, fara culoare, fara ceva aparte, dar totusi persoana mea. Cu defecte fara defecte sunt inca eu , aici , trecand prin viata cu un zambet eliberator . Sunt libera din nou, si nu regret nimic, dar inca de la inceput , nu am regretat nimic, nici o decizie , gest, etc, sunt eu. Asa cum sunt voi ramane "true to myself" forever

duminică, 6 octombrie 2013

Inima asculta

Au trecut trei luni, trei luni tampite, si totusi plang, si totusi l-am zarit o clipa si a fost de ajuns sa faca acele lacrimi sa iasa la suprafata, nu,nu...te rog nu. Vreau sa dispari nu auzi , imi tipa mintea iar el parca nu aude, parca tocmai de acea imi iese in cale, parca timpul nu vrea sa tina cu mine.
             A plecat va trece sigur, cuvinte goale, le mai crezi inca, asa imi tipa mintea inimii, si ea se zbate in toracele meu  , coastele o mai retin din a iesii afara, si fiindca nu poate evada ca o pasare din colivia sa , sta si-si canta tristul cantec. Badump-badump, lent apoi puternic, si mai puternic, iar apoi se opreste brusc, revine la normal, s-a calmat, acum ea bate fara rost, pentru zile ce au sa vina, unele vor fi blande , altele furtunoase, unele calde, iar altele reci.
          O zi mi-ar fi de ajuns, oh...nu mai tanji  dupa clipe, atingeri , amintiri, s-a ales praful de iubire, si totusi tu speranta nu vrei sa inchizi ochii si sa mori? Te izgonesc de atata timp si tu inca prezenta. Oare de ce nu vrei sa ma asculti, nu observi golul cum creste, ? Nu ai vazut cum inghiteam acele lacrimi  amare, reci, doar sa ramana ascunse, doar sa nu observe el, doar sa vada ca zambesc si ca nu l-am observat.?!
           E bine , am sa plec, am sa alerg din rasputeri, am sa uit , sa uit tot ce a fost, caci ceva ce zace in a meu torace , cand nu-l vede tace, iar cand il zareste plange lacrimi de sange. Atat e nevoie , o clipa cu al sau chip, iar pasarea iar vrea sa iasa, din a sa cusca, iar mintea iar vrea sa-si strige dreptatea, insa ratiunea spune un simplu gand de mult uitat pe buzele unui poet.  Ai vrut iubirea asta, ai vrut sa simti  si sa atingi, acum ca totusi le-ai avut  inchide ochi...timpul s-a scurs , iubirea a apus, iar el s-a dus, nu iti cere explicatia, pentru ca inca de la inceput iubirea acea nu avea una din partea sa.

joi, 3 octombrie 2013

Tiam dat un deget si mi-ai luat toata mana

...Mai nou totul pare a-si pierde logica, parca zilnic incalcam reguli nescrise de nimeni din simplul motiv ca poti sa le incalci.In ultima vreme am avut sentimentul ca nimic nu mai are sens, pana si prietenia si-a pierdut sensul intr-un fel, dar nu ma refer prietenia fata,fata sau baiat ,baiat , ci prietenia aia baiat fata, nu vorbesc despre relatii ci doar prietenie dusa la un alt nivel;adica prietenie dar cu unele beneficii.
      Desii nu am crezut vreodata ca voi pati fara voia mea un asemenea lucru, mi s-a intamplat,desii am jurat ca nu voi mai avea de-a face cu iubirea pentru un timp, stropul acela de adrenalina si paharele in plus si-au facut usor usor efectul. Nu mai era vorba de ratiune aici, si nici de sentimente, caci alea nu existau, in cazul meu , pur si simplu era euforia si momentul de vina.
    I kissed my best boy friend and I kind of liked it, era gresit, era chiar foarte gresit, si totusi nu parea gresit deloc. Au trecut aproape trei luni de cand m-am despartit de iubirea vieti mele, filosofic vorbind, si duceam probabil dorul unei atingeri calde, de caldura emanata de corpul uman in contact cu un alt corp, duceam dorul buzelor calde pe pieleami rece, sau poate doar iluzia iubirii, ...a sentimentelor, duceam dorul poate, imi era dor , de acel joc al buzelor , de acele atingeri si imbratisari fierbinti, stiam cine e partenerul meu , stiam relatia dintre noi si totusi nu am refuzat nimic.
    De la prima atingere brusca pana la ultimul sarut, le-am vrut, ravneam dupa ele, vroiam sa sterg vechiul gust de pe buze , piele, vroiam sa simt altceva , si am simtit, insa cu un pret, m-am jucat cu sentimentele altei persoane, a uneia care imi era aproapiata, iar asta e ciudat .insa trecand deja o saptamana de la intamplare am constatat faptul ca prietenul meu era ok...asa ca, e ciudat ca desii sa intamplat ce sa intamplat, sa nu ne simtim ciudat unul in preajma celuilalt? Ei bine nu regretam niciunul nimic, ba chiar ne-a placut, totusi , a fost gresit dupa criteriile normale ale prieteniei, insa daca totul e lipsit de sens mai nou de ce sa nu lasam totul sa fie fara sens?

sâmbătă, 31 august 2013

Privesc inainte

    Dedic aceasta postare unei prietene dragi mie, pe nume Roxana.Ea m-a invatat ca oricat de intunecata ar fi noaptea , cand vine rasaritul totul se lumineaza, exact ca oamenii , chiar daca o perioada suntem tristi, pana la urma tot invatam sa ne bucuram din nou de viata.

          O lunga perioada de timp , am fost foarte trista, credeam ca lumea mea s-a prabusit, ca nu mai vad drumul inainte, si simteam ca timpul statea pe loc pentru mine.Eram atat de orbita incat uitasem cum sa ma bucur de soare, de vara si chiar de momentele cu prietenii mei,iar ei imi erau aproape mereu, iar eu uitasem parca asta, nu pretuiam momentele cu ei precum ar fi meritat ei, atat de mult ma afectase supararea . Insa fara ca eu sa observ timpul nu statea deloc, el trecea iar eu nu-mi dadeam seama.Din cauza tristetii eu nu realizasem ca ratez atatea ocazii sa ma bucur de ce era in jurul meu. Iar acel timp pierdut nu-l mai puteam recupera.
      Insa intr-o zi am iesit cu un prieten , si am inceput sa povestim, atat despre momentele fericite cat si despre evenimentele recente, sau chiar triste din viata noastra, insa ascultandu-l am realizat ca tristetea mea era o nimica toata in comparatie cu evenimentele din viata lui, si totusi el inca afisa un zambet senin pe chip, se bucura de fiecare moment al zilei, si de fiecare lucru mic.Ma simteam penibila, chiar daca el trecuse si trecea inca prin niste evenimente nefericite, el incerca sa gaseasca un lucru bun in tot raul din viata lui.El continua sa priveasca inainte si sa profite de ocaziile care se ivesc in viata, pe cand eu le ratasem din propria-mi incompetenta.Mi-am amintit apoi ce imi spusese prietena mea Roxy ultima oara cand vorbisem cu ea, " nu uita ca fiecare clipa poate insemna o sansa , nu le irosi plangand " si avea dreptate. Puteam face atatea insa eu am fost indecisa si cu capul in nori in loc sa profit .
    Dar nu mai aveam de gand sa fac asta, dupa iesirea cu acel drag prieten al meu, am hotarat sa imi acord timp si sa uit dar totodata, sa nu mai stau pe ganduri, am cautat o facultate , am intrat pe site si am aflat detalii cu privire la aplicatia pentru a fi studenta de anul urmator acolo, m-am interesat ce conditii trebuie sa indeplinesc pentru a fi studenta acolo si mi-am facut un plan de atac, anul acesta l-am ratat , insa asta nu inseamna ca voi sta degeaba, voi face cursuri pentru a ma specializa in mai multe domenii , voi invata pentru a nu uita nimic din ce am invatat in anii liceului, imi voi da examenul de limba si imi voi completa dosarul pentru anul urmator. Nu voi mai lasa timp pretios sa mi se scurga printre degete, nu voi mai lasa tristetea, amintirile si durerea sa-si puna amprenta asupra mea, voi fi puternica asa cum ma stie toata lumea si voi reusi in tot cea ce imi propun.


luni, 26 august 2013

A simple song can save lives

Gasim multe metode  prin care sa ranim, uneori pare mai usor sa ranim decat sa facem un bine , si nu realizam ca prin actiunile noastre  putem sa-i facem pe altii sa-si doreasca sa isi sfarseasca vietile, nu stim sa-i ascultam, ii judecam si consideram ca daca altii ne-au ranit , trebuie sa-i facem si pe altii sa sufere, cea ce mi se pare jenant, adica  doar pentru ca tu esti un fail ca si persoana preferi sa faci rau , ca sa pari mare si tare si sa-ti ascunzi propriul esec ,mda penibil' Am aflat versurile piesei asteia , am citit ca multi au fost salvati de versurile ei, la prima privire, nu pare de prea mult ajutor , insa daca ai un rationament destul de elevat , si esti in stare sa gandesti destul de profund , ai sa vezi ca printre versuri, se afla o poveste care sa te ajute  sa treci mai departe de toata durerea , si sa  inveti sa zambesti si sa treci mai departe fiind puternic , si tinand in continuare capul sus , orice ar fi,                                                                                                  

vineri, 16 august 2013

Putin spus

Ma intrebam mereu cum e sa iubesti din tot sufletul iar apoi sa te uiti la un moment dat la persoana iubita si sa-ti spui ca e timpul sa pleci ,am aflat acest lucru, de curand, si speram ca pana acum sa fiu bine insa am descoperit ca nu i-a  doar o luna si 10 zile sa te vindeci, cred ca v-a dura mai mult, sunt zile in care nu ma mai doare la fel de rau , insa apoi in unele clipe apar amintirile, cand aud numele lui, sau zaresc cupluri fericite, uneori mai simt cum mintea imi zboara acolo, unde anume, poi la amintirile alea 
.
.  Insa nu vreau sa le uit iar de un timp chiar zambesc cand ma gandesc la El , sincera sa fiu acum ca toata furia a disparut, parca e mai bine, da sunt intrebari care mi le mai pun insa ce am inteles e faptul ca nici cu forta nu doream sa-l tin langa mine asa ca e in regula ca sa terminat:Desi  nu l-am uitat pot spune ca usor , incet , incep sa ma vindec Poate la inceput mi-as fi dorit ca macar sa pot vorbi cu el  si sa-mi dea o explicatie pentru comportamentul sau, insa probabil durea la fel de mult ca si disparitia lui din viata mea, insa cum spune un proverb " Unele persoane intra in viata noastra pe neasteptate si ies din ea la fel de rapid si fara vreo explicatie"
.                        Insa cea ce am inteles este faptul ca desi acum inima mea nu mai vrea sa simta iubire, sau sentimente pentru cineva , candva , ma voi indragosti iarasi, iar poate data urmatoare  acel cineva ma va iubi si el, poate nu curand dar cand va fi timpul sa iubesc iar voi sti cum sa ma comport si probabil voi fi mai precauta
.

duminică, 11 august 2013

Daca te pierzi printre ganduri

         Ca multi altii , la randul meu mai fac si altceva pe langa posturile de pe blog, de exemplu cant, prin cantec gasesc de multe ori o modalitate de exprimare, sunt milioane de cantece poate nu atat de celebre sau mediatizate  care exprima atat de mult intr-un interval de timp atat de scurt, iar prin voce simt ca pot face oamenii , ei bine cei care vor sa asculte , sa simta sentimentele care doresc sa le exprim, iar atunci cand zaresc expresiile acelea fericite sau usor nostalgice simt ca am reusit, si asta ma face fericita, nu prea stiu cat de buna sunt la capitolul pregatire muzicala, orele de canto care le-am luat au fost nesemnificative, 2 luni in care aproape nu simteam ca am invatat nimic, asa ca am decis sa avansez prin forte proprii, si ei bine , am inceput sa cant.
     La fel ca si cu scrisul , nu esti bun de la inceput, trebuie sa exersezi sa te perfectionezi, asa ca munca nu a fost deloc una usoara, am ascultat mii de piese si am facut repetitii cu orele doar ca sa imi pot auzi vocea , sa pot urma linia melodica si sa pot face schimbarile ritmurilor.
     Intr-un fel e ca si scrisul, incepi cu o idee a ce vrei sa fie, apoi gandesti ideile in asa fel incat lumea sa inteleaga cea ce vrei sa transmiti. Poate pentru unii lucrurile astea nu semnifica mai nimic, insa pentru mine fiecare vers cantat reprezinta poate o alta persoana care a pasit la un moment dat in viata mea si si-a pus amprenta in ea. Poate o lectie invatata, sau un sfat folositor, la un moment dat mi-as dori sa pun fiecare persoana intr-un vers care sa il pot canta , exprimand intreaga persoana.

duminică, 14 iulie 2013

Asta sunt eu

Sunt  eu si nu vreau sa ma schimb, cine sunt, poi ... mici detalii , numele meu e Andrada, si am 19 ani, sunt absolventa a liceului Colegiul national Mihai Eminescu , sunt o pitica la ai mei un metru si 66 cm , am parul roscat [brunet inchis natural] si ochii mari caprui/negri, se schimba ca vremea:))), sunt timida in general, iar prin scris spun eu ma exprim cel mai bine, am o imaginatie foarte bogata si ador sa desenez , schitez, pictez, siiii, desi nu am studii in domeniu ador sa cant, multi dintre prietenii mei spun ca am o voce buna si am participat si la X-factor, insa nu am intrat mai departe :( [sadly ] insa sunt incapatanata din fire asa ca nu am sa ma dau batuta, atunci cand cant ma simt libera, sunt fericita si sunt eu, alt detaliu......sunt o visatoare, si de multe ori ma pierd in lucruri mici, ador fotografia, si scrisul, ... sunt calma, relativ, deoarece cand sunt impreuna cu prietenii sunt energica foc. Sunt putin ciudata as putea spune, [defapt mi se spune des asta] , imi plac culorile inchise dar mai nou cochetez si cu cele deschise, am o colectie de medalioane cu diferite forme si o colectie de cercei [50 de perechi+] ador muzica si dansul, si am facut un an cursuri de dans de societate [stiu nu par genul] .
     Dar in general o descriere de-a mea ar  fi , sunt un adult in corp de copil, nevoita sa ma maturizez de la o varsta frageda, viata mi-a dat fel si fel de incercari, am facut greseli si am incercat mereu sa invat cate ceva din ele, multa lume ma considera matura,deoarece mereu afisez o imagine dura , de om puternic , gata sa sara in ajutorul fiecariua la nevoie, am sa-mi ajut mereu prietenii si cunostintele , dar nu am sa ma las folosita, nu-mi pasa de parerea oamenilor despre mine si mereu am incercat sa ma accept eu pe mine , iar cei care ma cunosc stiu ca le sunt aproape ata la bine cat si la rau, ...insa ce nu stiu ceilalti despre mine e ca...desi par puternica [si sunt de cele mai multe ori] uneori am tendinta sa pun la suflet , sunt dezamagita dar iert , sunt o epava a amintirilor, si uneori cedez la presiune, insa nimeni nu stie, deoarece sunt si genul ala de persoana care tine in ea, care incearca sa fie eroul tuturor dar uita sa fie eroul ei, insa nu ma deranjeaza,  prietenii adevarati imi sunt aproape, mereu , si desii nu sunt ei multi ii iubesc pentru ca mi-au fost aproape in orice moment, si de acea le sunt recunoscatoare, si mereu le voi fi. Iar persoanelor care mi-au facut rau, chiar si lor le multumesc, ei mau facut cine sunt azi:D Deci multumesc:D .
Aceasta sunt eu , iar daca ti-ai facut timp sa citesti asta , iti multumesc si tie

sâmbătă, 13 iulie 2013

Plapand

Ai gasit ce era cu lumea? Era stricata , si nimeni nu s-a gandit sa incerce sa o repare, dar ce rost are acum cand  toata societatea e alcatuita mai nou din uscaturi.
Societatea doreste si dicteaza un model al viitorului perfect pentru un individ, iar acesta cica ar trebui sa-l urmeze intocmai. Dar societatea a facut asta inca de la inceput, si anume sa dicteze modele de perfectiune.
       Se mira lumea de ce nu mai exista dragoste, de ce lumea nu mai incearca la fel de mult , de ce lucrurile sunt iubite iar persoanele folosite, lucrurile s-au inversat iar oamenii au devenit mai egoisti si distrusi pe dinauntru ca niciodata, traim intro era a divortului, copiilor cu copii si telefoanelor mai inteligente ca unele persoane, si ne mai mira ce sa intampla in jur ha? Toata lumea se teme de iad, dar de ce iad mai purtam noi frica cand lumea in care traim este deja iadul perfect.

joi, 4 iulie 2013

Un vis frumos

Nu regret momentele cu el, au fost cele mai frumoase amintiri , inca de la primul sarut , prima imbratisare, am sa mi le amintesc pe toate , A fost prima mea iubire , si sincer persoana care chiar am iubito, si inca o iubesc, insa stiti cum se spune, nu totul e facut sa dureze, iar atunci cand sentimentele vin din partea unei singure persoane nu se poate numi dragoste. a fost scurt dar nu regret nimic, simt  ca doare, dar e normal sa doara, voi trai cu regretul ca nu am reusit sa-l fac sa aiba incredere in mine, sau sa isi doreasca sa fim impreuna mai mult timp, am sa regret ca nu eu sunt fata pentru care el ar lupta sa o pastreze langa el. Dar nu am sa regret amintirile, le voi pastra in inima mea, imi voi aminti ochii lui albastrii mereu, atingerea lui plapanda si tachinarile jucause, imi voi aminti cum ma simteam in bratele lui si de zambetul sau mereu. Doar momentele alea vreau sa ramana in rest vreau sa ma vindec , vreau sa-mi cant spre vindecare si sa adorm fara el in gand, pentru ca stiu ca el nu se va gandi la mine, desi eu mi-as dori enorm ca macar odata el sa-mi spuna ce simte si ce-i trece prin cap. As vrea sa nu vrea sa ma piarda, dar stiu prea bine ca el nu e genul care sa se ataseze. Asa ca degeaba am sa sper.

duminică, 6 ianuarie 2013

Violenta

Oamenii au natura duala, o parte buna si alta rea, constiinta face diferenta , ea e acolo sa ne aminteasca ca unele decizii luate nu sunt bune, ea aduce regretul in urma unui lucru rau dus la capat, dar unii uita ce inseamna aia constiinta, credeti ca nu o simt? Gresiti , defapt o simt dar nu o asculta. Am intalnit oameni care la inceput erau buni, dar ignorantii societatii i-au facut sa se schimbe, sa isi piarda bunatatea pe drum. "daca altii sunt rai in timp ce eu sunt bun cu ei, de ce sa nu fiu si eu rau?" Dupa acest principiu se iau acele persoane, si intr-un fel nu-i invinovatesc, mai bine sa fi rau decat sa incerci sa fi bun si sa nu ai cu cine, dar...eu una nu pot sa fiu asa, desi cred ca multi ar merita sa fiu rea cu ei, pur si simplu imi inchid gandurile "Negre" si le las ascunse acolo in coltusorul sufletului meu. Consider ca, chiar daca am fost jignita,acuzata de lucruri care nu le-am facut, ranita, dezamagita, injosita,... nu as fi  mai buna cu nimic  daca le-as raspunde celor care mi-au facut toate astea cu aceasi moneda. Stiu cum doare,  nu odata mi s-au intamplat lucruri urate, sau mi s-au adresat cuvinte rele fara motiv , insa cei care au facut lucrurile astea, cred ca m-au facut mult mai puternica, nu ma las calcata in picioare si le raspund, insa nu cu aceleasi cuvinte urate, ci cu adevarul spus fara jigniri , cu sarcasm si cu un zambet, sau pur si simplu nu bag in seama  oamenii care mi se adreseaza urat. Daca vor sa poarte o discutie calma , sunt invitatii mei s-o initieze, dar daca ei nu cunosc , bunul simt , nu vreau sa am de aface cu ei.
Nu pot spune ca sunt un om cu totul bun, am fost si voi fi mereu cea mai imperfecta persoana , cu gandurile mele rele si bune, insa stiu ca daca rasplatesc raul cu rau, nu voi fi cu nimic mai presus decat cei care m-au facut sa sufar. Eu persoanele alea le numesc impertinenti, ignoranti si fara suflet. Nu vreau sa fiu asa:)